Duminica Învierii Domnului

prezentare despre meditarea Cuvântului lui Dumnezeu: Lectio Divina

prezentari speciale PPS: CRISTOS A INVIAT!

Persoanele care doresc sa urmeze cursurile Scolii Biblice Nazaret  sunt asteptate sa participe la conferintele noastre afisate lunar pe aceasta pagina.  Nu exista o limita  de studii sau de vârsta. Detalii pe pagina Organizarea Scolii.

Nu exista o taxa de studiu pentru Scoala Biblica Nazaret. Persoanele care doresc pot oferi donatii in contul Scolii Biblice Nazaret: cont bancar Banca Transilvania: RO20BTRLRONCRT0352484202   – numele contului: Mares Cristina

Un timp de rugaciune cu Dumnezeu. Scoala Biblica Nazaret organizeaza, in perioada 3-5 mai 2019, o reculegere cu tema: Fericirile în  urmarea lui Isus, prezentata de pr. conf. dr. Lucian Dinca. Locatia: Mânastirea Carmelitana Regina Carmelului, Ciofliceni, sos. Ciofliceni, nr. 54, Snagov, Ifov. Contributia: 200 de lei, cazare si masa. Inscrieri: scoalabiblica@yahoo.fr, pâna in data de 15 aprilie 2019. Persoanele care doresc sa participe numai la conferinte si masa, fara cazare, vor plati o contributie mai mica. Reculegerea începe vineri, 3 mai, la ora 18.00 si se va  încheia duminica, dupa masa de prânz. Veniti si vedeti!  afisul: Afis reculegere

Duminica Învierii Domnului

Ioan 20,1-9

Textul biblic:

In ziua dintai a saptamanii, Maria Magdalena s-a dus dis-de-dimineata la mormant, pe cand era inca intuneric; si a vazut ca piatra fusese luata de pe mormant.  A alergat la Simon Petru si la celalalt ucenic, pe care-l iubea Isus, si le-a zis: „Au luat pe Domnul din mormant, si nu stiu unde L-au pus.”  Petru si celalalt ucenic au iesit si au plecat spre mormant.  Au inceput sa alerge amandoi impreuna. Dar celalalt ucenic alerga mai repede decat Petru si a ajuns cel dintai la mormant. S-a plecat si s-a uitat inauntru, a vazut fasiile de panza jos, dar n-a intrat. Simon Petru, care venea dupa el, a ajuns si el, a intrat in mormant si a vazut fasiile de panza jos. Iar stergarul care fusese pus pe capul lui Isus nu era cu fasiile de panza, ci facut sul si pus intr-un alt loc singur. Atunci celalalt ucenic, care ajunsese cel dintai la mormant, a intrat si el; si a vazut si a crezut.  Caci tot nu pricepeau ca, dupa Scriptura, Isus trebuia sa invie din morti.

Comentariul biblic:

Cristos e viu! A înviat! Cine însa si-ar mai fi putut imagina un astfel de deznodamânt dupa cele petrecute în ultimile zile ale Saptamânii sfinte? Prin intermediul celebrarilor am luat si noi parte la arestarea lui Isus, la procesul intentat înaintea lui Pilat si la sentinta smulsa sub presiune, la patimirea si la moartea Lui pe cruce, la punera Lui în mormânt si la închiderea mormântului cu o lespede de piatra. Atunci totul s-a cufundat într-o noapte adânca.

Cum s-a nascut totusi convingerea ca Isus Cristos este viu, a înviat? Textele biblice ale sarbatorii de astazi ne descriu, mai întâi, surpriza avuta de Maria Magdalena în momentul în care a descoperit lespedea de piatra înlaturata de pe mormânt si lipsa trupului Mântuitorului din locul în care fusese asezat. Aceasta descoperire, chiar daca nu atesta în mod imediat Învierea lui Isus Cristos, ea trebuia sa le reaminteasca ucenicilor care l-au însotit la Ierusalim întreita prevestire ca Fiul Omului trebuie sa sufere multe… sa fie ucis si a treia zi sa învie (Mc 8,31). Nici investigatia facuta de catre apostolul Petru si de catre celalalt ucenic în urma sesizarii Mariei Magdalena nu a scos la iveala mai multe evidente ale Învierii. Totusi, pentru ucenicul iubit al lui Isus mormântul gol si apoi prezenta pânzei în care fusese înfasurat („legat”) trupul Mântuitorului si a giulgiului care îi acoperise capul, împaturit si asezat cu grija într-o parte, i-au trezit în suflet o banuiala care, în curând va deveni credinta. Textul primei lecutri de astazi ne introduce, în schimb, în atmosfera unuia din locurile în care Isus Cristos Înviat se face prezent, iar acest loc este celebrarea euharistica. Într-adevar, potrivit sfântului Petru, Dumnezeu care l-a înviat [pe Isus din morti] a treia zi, i-a îngaduit sa se arate nu la tot poporul, ci… noua care am mâncat si am baut împreuna cu El, dupa ce a înviat… Cu alte cuvinte, în momentul în care ucenicii si apostolii s-au reunit pentru a împlini porunca lui Isus de la ultima Cina, Faceti aceasta în amintirea mea!, atunci au început sa descopere prezenta lui Cristos Înviat în mijlocul lor. Aceasta înseamna ca toate gesturile savârsite de Isus la ultima Cina – spalarea picioarelor ucenicilor, darurirea trupului sau în pâinea frânta si împartita celorlalti, oferirea sângelui sau odata cu oferirea cupei cu vin – au în ele puterea de a-L face prezent si de a prelungi lucrarea Lui mântuitoare. Or, toate aceste gesturi transpuse de noi (ucenicii din toate timpurile) în viata de fiecare zi, mai precis slujirea celorlalti si jertfirea de sine din dragoste si în folosul fratilor, au în ele ceva din puterea de înviere a lui Cristos si aduc în viata noastra acea înnoire de care avem atâta nevoie.

Cu siguranta ca numai cine a facut aceasta experienta, poate spune cu toata convingerea ca Cristos e viu! A înviat! Cu siguranta, apoi, ca omul care a facut experienta prezentei lui Cristos înviat, nu va mai putea trai oricum, ci, asa cum îi sugereaza sfântul Paul în lectura a doua, va râvni la lucrurile de sus, unde Cristos sade de-a dreapta lui Dumnezeu… si nu la cele pamântesti.

pr. lect. dr. Tarciziu-Hristofor Serban

Comments are closed.