Duminica a XXVII-a  de peste an (A)

LECTIO DIVINA

prezentare despre meditarea Cuvântului lui Dumnezeu: Lectio Divina

prezentari speciale:  Piatra pretioasa

Persoanele care doresc sa urmeze cursurile Scolii Biblice Nazaret  sunt asteptate sa participe la conferintele noastre afisate lunar pe aceasta pagina.  Nu exista o limita  de studii sau de vârsta. Detalii pe pagina Organizarea Scolii.

Nu este o taxa de studiu pentru Scoala Biblica Nazaret. Persoanele care doresc pot oferi donatii in contul Scolii Biblice Nazaret: cont bancar Banca Transilvania: RO20BTRLRONCRT0352484202   – numele contului: Mares Cristina

Duminica a XXVII-a  de peste an (A)

Is 5,1-7; Ps 79; Fil 4,6-9; Mt 21,33-43

Textul evanghelic: Mt 21,33-43

Ascultati o alta pilda. Era un om, un gospodar care a sadit o vie. A imprejmuit-o cu un gard, a sapat un teasc in ea si a zidit un turn. Apoi a dat-o unor vieri si a plecat in alta tara. Cand a venit vremea roadelor, a trimis pe robii sai la vieri, ca sa ia partea lui de rod. Vierii au pus mana pe robii lui, si pe unul l-au batut, pe altul l-au omorat, iar pe altul l-au ucis cu pietre. A mai trimis alti robi, mai multi decat cei dintai; si vierii i-au primit la fel. La urma, a trimis la ei pe fiul sau, zicand: „Vor primi cu cinste pe fiul meu!”  Dar vierii, cand au vazut pe fiul, au zis intre ei: „Iata mostenitorul; veniti sa-l omoram si sa punem stapanire pe mostenirea lui.”Si au pus mana pe el, l-au scos afara din vie si l-au omorat. Acum, cand va veni stapanul viei, ce va face el vierilor acelora?” Ei I-au raspuns: „Pe ticalosii aceia ticalos ii va pierde, si via o va da altor vieri, care-i vor da roadele la vremea lor.” Isus le-a zis: „N-ati citit niciodata in Scripturi ca: „Piatra pe care au lepadat-o zidarii a ajuns sa fie pusa in capul unghiului; Domnul a facut acest lucru si este minunat in ochii nostri”?  De aceea, va spun ca Imparatia lui Dumnezeu va fi luata de la voi si va fi data unui neam care va aduce roadele cuvenite.

Vino, Duh Preasfânt, sufla în gradina mea!

În strânsa legatura cu parabola din duminica trecuta, parabola evanghelica a acestei duminici capata o nota dramatica, în exprimarea atitudinii conducatorilor Israelului din timpul lui Isus fata de responsabilitatea de a face poporul sa aduca roade bune de viata. Într-adevar, ambele parabole fac referinta la o vie, despre care prima lectura spune ca este casa lui Israel. Aceasta vie, care este proprietatea lui Dumnezeu, trebuie facuta sa aduca roade. Stapânul ei a înconjurat-o cu un gard, a sapat în ea un teasc si a ridicat un turn de paza, apoi a dat-o în arenda unor viticultori… Rodele asteptate n-au mai venit, în ciuda nenumaratilor slujitori, trimisi de Stapân, ca sa i le aduca. Or, daca prin parabola celor doi fii trimisi sa lucreze în via Tatalui, Isus denunta nepasarea autoritatilor fata de mesajul sau, care le reamintea responsabilitatile ce le revin, prin parabola de astazi, Mântuitorul denunta intentia criminala a acelor autoritati de a-L reduce la tacere, de a-L înlatura din dreptul sau de mostenitor al acestui popor: viticultorii, când l-au vazut pe fiul stapânului, au spus între ei: „Acesta este mostenitorul; haideti sa-l ucidem si sa luam noi în stapânire mostenirea lui”. Au pus deci mâna pe el, l-au îmbrâncit afara din vie si l-au ucis.

Verdictul cerut de Isus destinatarilor mesajului sau, pentru o astfel de fapta, se va dovedi pe cât de just, pe atât de incriminator: Când va veni stapânul viei, ce le va face acestor viticultori? Ei îi raspund: „Ca pe niste rai ce sunt îi va ucide fara mila, iar via o va arenda altor viticultori, care îi vor da recolta la timpul cuvenit”. Ceea ce Isus anunta ca se va si întâmpla dupa ce, în prealabil, Piatra pe care zidarii au aruncat-o va fi ajuns în capul unghiului (sugestie a Învierii pascale): împaratia lui Dumnezeu va fi luata de la voi si va fi data unui popor, care o va face sa aduca roade!

Comunitatea crestina primara s-a identificat cu acest nou popor, angajat sa aduca roadele bune de viata. Astfel, sfântul Paul, în lectura a doua, îi povatuia pe crestinii din Filipi cu aceste cuvinte: nu va lasati tulburati de nici o grija, dar în orice împrejurare aratati lui Dumnezeu trebuintele voastre prin rugaciuni, prin cereri si aduceri de multumire. Mai apoi îi îndeamna: îndreptati-va gândul si cugetul la tot ceea ce este adevarat si vrednic de cinste, la tot ceea ce este drept si curat, la tot ceea ce este vrednic de iubire si cu faima buna, la tot ceea ce este virtute si vrednic de lauda. Îndemnul cel mai surprinzator al acestui apostol, responsabil cu vestirea evangheliei, este faptul de a se fi propus pe sine ca model de viata, autentic crestina: Ceea ce ati învatat si ati primit, ceea ce ati vazut si auzit de la mine, acelea sa le faceti. Si Dumnezeul pacii va fi cu voi!

Acestea sunt principalele roade asteptate de Domnul.

pr. lect. dr. Tarciziu-Hristofor Serban

Comments are closed.