Duminica a XXVII-a de peste an

LECTIO DIVINA

prezentare despre meditarea Cuvântului lui Dumnezeu: Lectio Divina

prezentari speciale PPS: Pasi spre rai

Programul Scolii Biblice Nazaret. Octombrie 2018

20 octombrie 2018, ora 10.15, Brasov, str. Zizinului, nr. 7,  conferinta „Evanghelia dupa Ioan”, prezentata de pr. dr. Tarciziu-Hristofor Serban. afis  afis octombrie Brasov 2018

26 octombrie 2018, ora 17.30, Institutul Romano-Catolic, str. Gen. Berthelot, nr. 19, et. 1, sala 11,  conferinta „Evanghelia dupa Ioan”, prezentata de pr. dr. Tarciziu-Hristofor Serban.  afis afis octombrie Bucuresti

Duminica a XXVII-a de peste an (B)

Gen 2,18-24; Ps 127; Evr 2,9-11; Mc 10,2-16

Textul biblic:  Mc 10,2-16

Au venit la El fariseii; si, ca sa-L ispiteasca, L-au intrebat daca este ingaduit unui barbat sa-si lase nevasta. Drept raspuns, El le-a zis: „Ce v-a poruncit Moise?” „Moise”, au zis ei, „a dat voie ca barbatul sa scrie o carte de despartire si s-o lase.” Isus le-a zis: „Din pricina impietririi inimii voastre v-a scris Moise porunca aceasta. Dar de la inceputul lumii „Dumnezeu i-a facut parte barbateasca si parte femeiasca. De aceea va lasa omul pe tatal sau si pe mama sa si se va lipi de nevasta sa. Si cei doi vor fi un singur trup.” Asa ca nu mai sunt doi, ci sunt un singur trup. Deci, ce a impreunat Dumnezeu, omul sa nu desparta.” In casa, ucenicii L-au intrebat iarasi asupra celor de mai sus. El le-a zis: „Oricine isi lasa nevasta si ia pe alta de nevasta preacurveste fata de ea  si daca o nevasta isi lasa barbatul si ia pe altul de barbat preacurveste.” I-au adus niste copilasi ca sa Se atinga de ei. Dar ucenicii au certat pe cei ce ii aduceau. Cand a vazut Isus acest lucru, S-a maniat si le-a zis: „Lasati copilasii sa vina la Mine si nu-i opriti; caci Imparatia lui Dumnezeu este a celor ca ei. Adevarat va spun ca oricine nu va primi Imparatia lui Dumnezeu ca un copilas, cu niciun chip nu va intra in ea!”  Apoi i-a luat in brate si i-a binecuvantat, punandu-Si mainile peste ei.

Comentariul textului:

Învatatura restauratoare propusa de Isus Cristos abordeaza, în aceasta duminica, o tema fundamentala pentru societate: este permis unui barbat sa-si lase femeia? Problema este spinoasa si ea vine din partea unor farisei doritori nu de o dezbatere reala, ci mai curând sa-l puna pe Mântuitorul la încercare spre a-l compromite.

 Se stie ca si pe timpul lui Isus dezbatearea acestei probleme era foarte aprinsa. Opiniile cele mai importante proveneau de la reprezentantii a doua „scoli”. Pe de o parte Rabi Hillel, un fariseu liberal, accepta mai toate motivele invocate pentru despartirea unui barbat de sotia sa. Dimpotriva, Rabi Sammai, de tendinta rigorista, nu admitea decât pentru un numar foarte mic de motive ca doi soti sa se desparta. În plus, potrivit Legii, doar barbatului îi revenea dreptul de a-si repudia sotia. Or, Sammai era unul dintre putinii responsabili care luau apararea femeii în acea societate patriarhala. Asadar, optând pentru oricare din cele doua opinii, Isus risca sa fie catalogat drept laxist sau rigorist. El, însa, nu se lasa prins în cursa interlocutorilor Lui. Învatatorul îi trimite, mai întâi, la sursa acestei dezbateri: Ce v-a prescris Moise? Drept raspuns fariseii citeaza prescrierea din Legea lui Moise potrivit careia barbatul… sa redacteze un act de despartire (Dt 24,1). Isus stia, însa, bine ca traditia iudaica, printr-o astfel de abordare pur juridica, denatura profund intentia originara a Creatorului. De aceea Isus, trecând dincolo de traditie, face apel la intuitia textului fondator al institutiei familiei. Creati barbat si femeie, primii oameni devin doar în aceasta forma complementara, potrivit celorlalte doua lecturi, chip al lui Dumnezeu, chip în care se înradacineaza maretia legaturii lor. Aceasta intuitie îi permite lui Isus sa concluda: De aceea […] ei nu mai sunt doi, ci unul singur. Asadar, barbatul si femeia au vocatia de a fonda o celula familiala autonoma. Cuplul pe care îl alcatuiesc devine o unitate fundamentala, nascuta deopotriva din relatia lor de iubirea si din cea conjugala. Aceasta unitate primordiala, fondata pe planul lui Dumnezeu, este o realitate ce trebuie salvata cu orice pret. Doar în acest fel poate fi explicata insistenta lui Isus: Deci ceea ce Dumnezeu a unit, omul sa nu desparta!

Dar, calea pe care Isus a deschis-o este mult mai exigenta decât punctele de vedere umane. Rigoarea exigentelor sale îi surprinde pâna si pe ucenici care, acasa, continua dezbaterea începuta cu fariseii. Ei abordeaza problema recasatoriei celor divortati. Or, potrivit lui Isus, atât barbatul cât si femeia, daca se despart si, ulterior, se recasatoresc cu alte persoane, comit „adulter”. O astfel de remarca este suficienta pentru a arata ca viziunea lui Isus cu privire la divort a fost însusita si aplicata de catre Biserica din primele veacuri si pâna în ziua de azi. Pe de alta parte, Biserica s-a vazut mereu nevoita sa evite o abordare exclusiv „legalista” a problemei divortatilor si sa se aplece cu grija materna asupra celor parasiti, marginalizati ori asupra pacatosilor care se convertesc.

pr. lect. dr. Tarciziu-Hristofor Serban

Comments are closed.