Duminica a XXIII-a de peste an

LECTIO DIVINA

prezentare despre meditarea Cuvântului lui Dumnezeu: Lectio Divina

prezentari speciale PPS: Pasi spre rai

 

Duminica a XXIII-a de peste an (B)

Is 35,4-7a; Ps 145; Iac 2,1-5; Mc 7,31-37

Textul evanghelic: Mc 7,31-37

Isus a parasit tinutul Tirului si a venit iarasi prin Sidon la Marea Galileii, trecand prin tinutul Decapole.  I-au adus un surd care vorbea cu anevoie si L-au rugat sa-Si puna mainile peste el. El l-a luat la o parte din norod, i-a pus degetele in urechi si i-a atins limba cu scuipatul Lui. Apoi, Si-a ridicat ochii spre cer, a suspinat si a zis: „Efata”, adica: „Deschide-te!”  Indata i s-au deschis urechile, i s-a dezlegat limba si a vorbit foarte deslusit. Isus le-a poruncit sa nu spuna nimanui; dar cu cat le poruncea mai mult, cu atat Il vesteau mai mult. Ei erau uimiti peste masura de mult si ziceau: „Toate le face de minune; chiar si pe surzi ii face sa auda, si pe muti sa vorbeasca.”

Comentariul biblic:

În fragmentul evanghelic de astazi sfântul evanghelist Marcu ni-l prezinta pe Isus Cristos în calatorie. Dupa disputa avuta cu fariseii si carturarii veniti de la Ierusalim, relatata în fargmentul evanghelic al duminicii trecute, Mântuitorul s-a retras în tinuturi staine în cautarea unui loc în care sa ramâna, cel putin pentru un timp, nestiut de nimeni. A mers, mai întâi, în Tyr si Sidon, cetati din Fenicia si porturi la Marea Mediterana, dar o femeie i-a cerut în mod insistent sa-i elibereze fiica de un duh necurat. De acolo a mers spre Decapole, tinut situat dincolo de râul Iordan si de Marea Galileei. Si aici faima l-a precedat, iar multimea i-a adus un surd care vorbea greu pentru ca El sa îl vindece. Or, daca în cazul fiicei femeii feniciene Isus s-a aratat reticent zicând ca nu e bine sa iei pâinea copiilor si s-o arunci cateilor, în cazul de fata nu pune nici o conditie. Mântuitorul l-a luat, pur si simplu, deoparte pe acel om si, dupa ce i-a pus degetele în urechi si i-a atins limba cu saliva, a suspinat si a zis: Effeta! adica Deschide-te! si, ne spune sfântul Marcu ca …îndata i s-au deschis [omului] urechile si i s-a desfacut legatura limbii si vorbea corect. Daca femeia feniciana a obtinut vindecare pentru fiica ei prin acel admirabil act de credinta (…si cateii, sub masa, manânca din firimiturile copiilor), omul din Decapole …vorbea corect, mai precis dadea, împreuna cu ceilalti martori, marturie ca Isus Cristos … toate le-a facut bine.

Finalul episodului vindecarii omului din Decapole ne rezerva, totusi ,o supriza. Atunci când sfântul Marcu reproduce exclamatiile admirative ale multimii, o face folosind în mod aluziv cuvintele profetului Isaia din prima lectura de astazi. Or, procedând astfel, autorul sugereaza ca o profetie, care are în vedere timpurile mesianice – Iata Dumnezeul vostru! … El vine si va va mântui. Atunci se vor deschide ochii orbilor si urechile surzilor se vor destupa… – se împlineste în pamânt strain, iar beneficiarii sunt ne-iudei. Cu alte cuvinte, mântuirea Dumnezeului lui Israel se extinde la toti cei dispusi sa creada si sa se ataseze de Isus Cristos. Asa se explica si faptul ca episodul imediat urmator (Mc 8,1-10) relateaza o a doua înmultire a pâinilor în beneficiul multimii care îl înconjoara, la sfârsitul careia, dupa ce toti au mâncat pe saturate se aduna 7 cosuri de resturi (câte natiuni înconjurau Israelul). Prin aceasta sfântul Marcu sugereaza ca si pagânii sunt primiti la Masa Împaratiei, la Masa euharistica. În acest sens, lectura a doua de astazi contine o învatatura admirabila cu privire la statutul celor care sunt primiti la Masa euharistica: toti sunt egali caci credinta în Domnul nostru Isus Cristos, Domnul gloriei, nu admite partinirile… nici chiar între cei bogati sau cei saraci. Dumnezeu i-a ales pe cei saraci în ochii lumii, dar bogati în credinta, ca mostenitori ai împaratiei pe care el a promis-o celor care îl iubesc.

pr. lect. dr. Tarciziu-Hristofor Serban

Comments are closed.