Duminica a VII-a a Pastelui (A)

LECTIO DIVINA

prezentare despre meditarea Cuvântului lui Dumnezeu: Lectio Divina

prezentari speciale:  CRISTOS A INVIAT!, Cristos a inviat, Aleluia!, Pastorul cel bun

Persoanele care doresc sa urmeze cursurile Scolii Biblice Nazaret  sunt asteptate sa participe la conferintele noastre afisate lunar pe aceasta pagina.  Nu exista o limita  de studii sau de vârsta. Detalii pe pagina Organizarea Scolii.

Nu este o taxa de studiu pentru Scoala Biblica Nazaret. Persoanele care doresc pot oferi donatii in contul Scolii Biblice Nazaret: cont bancar Banca Transilvania: RO20BTRLRONCRT0352484202   – numele contului: Mares Cristina

Evenimente speciale:

 

 

 

 

Duminica a VII-a a Pastelui (A)

Fap 1,12-14; Ps 26; 1Pt 4,13-16; In 17,1-11a

Textul evanghelic: In 17,1-11a

Dupa ce a vorbit astfel, Isus a ridicat ochii spre cer si a zis: „Tata, a sosit ceasul! Proslaveste pe Fiul Tau, ca si Fiul Tau sa Te proslaveasca pe Tine, dupa cum I-ai dat putere peste orice faptura, ca sa dea viata vesnica tuturor acelora pe care I i-ai dat Tu.  Si viata vesnica este aceasta: sa Te cunoasca pe Tine, singurul Dumnezeu adevarat, si pe Isus Hristos pe care L-ai trimis Tu.  Eu Te-am proslavit pe pamant, am sfarsit lucrarea pe care Mi-ai dat-o s-o fac.  Si acum, Tata, proslaveste-Ma la Tine insuti cu slava pe care o aveam la Tine, inainte de a fi lumea. Am facut cunoscut Numele Tau oamenilor pe care Mi i-ai dat din lume. Ai Tai erau, si Tu Mi i-ai dat; si ei au pazit Cuvantul Tau. Acum au cunoscut ca tot ce Mi-ai dat Tu vine de la Tine. Caci le-am dat cuvintele pe care Mi le-ai dat Tu. Ei le-au primit si au cunoscut cu adevarat ca de la Tine am iesit si au crezut ca Tu M-ai trimis. Pentru ei Ma rog. Nu Ma rog pentru lume, ci pentru aceia pe care Mi i-ai dat Tu; pentru ca sunt ai Tai: – tot ce este al Meu este al Tau, si ce este al Tau este al Meu – si Eu sunt proslavit in ei. Eu nu mai sunt in lume, dar ei sunt in lume, si Eu vin la Tine.

Vino, Duh Preasfânt, sufla în gradina mea!

În aceasta duminica, situata între sarbatoarea Înaltarii si cea a Rusaliilor, Isus Cristos, asezat pe tron la dreapta Tatalui, este prezentat în atitudine de mijlocire în favoarea ucenicilor pe care i-a lasat pe pamânt. Aceasta atitudine a lui Isus Cristos apare ca o împlinire a promisiunii pe care a facut-o înainte de a se înalta la cer: Mi s-a dat toata puterea în cer si pe pamânt…, iar eu cu voi sunt în toate zilele, pâna la sfârsitul veacurilor (Mt 28,19.20).

În rugaciunea sa din textul evanghelic de astazi, Isus Cristos îi cere Tatalui: Parinte, a venit ceasul, preamareste-l pe Fiul tau, ca si Fiul sa te preamareasca pe tine… subliniind faptul ca Eu te-am preamarit pe pamânt, îndeplinind misiunea pe care tu mi-ai încredintat-o, misiune ce consta în a face cunoscut oamenilor numele Tatalui si în a le da cuvintele pe care El i le-a încredintat Fiului… Or, aceasta cunoastere a Tatalui, înlesnita de catre Fiul, este fundamentala. Ea le deschide oamenilor accesul la Viata vesnica: Aceasta este viata vesnica, sa te cunoasca pe tine, singurul Dumnezeu adevarat si pe Isus Cristos pe care l-ai trimis…   

 Mai apoi Isus Cristos evidentiaza faptul ca oamenii încredintati Lui de catre Tatal, au primit si au pazit Cuvântul divin. O astfel de atitudie le-a permis sa cunoasca si sa creada ca El a fost trimis în lume de catre Tatal si, în acelasi timp, sa-L preamareasca pe Fiul prin viata lor.  

 Celelalte doua lecturi ale acestei duminici ne prezinta oarecum roadele rugaciunii de mijlocire, rostite de Isus Cristos în favoare ucenicilor ramasi în lume. Astfel, prima lectura ne prezinta un frumos tablou al comunitatii de ucenici, reunite în încaperea de sus. Sa nu uitam ca cei mai multi dintre ei au fugit si s-au ascuns de frica iudeilor în momentul arestarii lui Isus. Iata-i, însa, acum pe cei 11 apostoli staruind în rugaciune, împreuna cu femeile si cu Maria, mama lui Isus, si cu fratii lui si pregatindu-se sa-L primeasca pe Duhul Sfânt care sa-i ajute sa-si împlineasca misiunea de a merge si de a converti popoarele botezându-le în numele Tatalui si al Fiului si al Sfântului Duh, învatându-i sa pazeasca toate cele poruncite lor… (Mt 28,19.20)

La rândul ei, lectura a doua ne ofera o serie de îndemnuri pe care sfântul Petru le adreseaza comunitatilor sale crestine care traiesc experienta persecutiei… Sa notam, mai întâi, faptul ca sfântul Petru manifesta, în ceea ce le spune crestinilor carora li se adreseaza, o claritate si determinare a convingerile care nu îi sunt proprii, potrivit descrierilor din Evanghelii. Acest om ezitant si adesea imprudent s-a lasat, totusi, luminat si calauzit de catre Duhul Sfânt, care s-a revarsat asupra lui în ziua de Rusalii. În virtutea acestui Duh el ajunge sa înteleaga si, mai apoi, sa-i faca si pe altii sa-si însuseasca convingerea ca de aveti parte de patimirile lui Cristos, bucurati-va, pentru ca si la descoperirea slavei lui sa tresaltati de bucurie… Daca veti primi ocari pentru numele lui Cristos, fericiti veti fi, pentru cs Duhul slavei, care e Duhul lui Dumnezeu, se odihnedte asupra voastra. Nimeni dintre voi sa nu aiba de suferit ca ucigas, ca hot sau raufacator, sau ca râvnitor la bunul altuia… daca are de suferit pentru ca e crestin, sa nu se rusineze, ci sa-l preamareasca pe Dumnezeu pentru numele acesta.

Pregatindu-ne pentru sarbatoarea Rusaliilor, îi cerem Mijlocitorului nostru care sta la dreapta Tatalui sa ne dea si noua lumina si taria de a ne însusi si de a trai cu fidelitate într-o astfel de convingere.

pr. dr. Tarciziu-Hristofor Serban

Comments are closed.