Prima Duminica din Advent

LECTIO DIVINA

prezentare despre meditarea Cuvântului lui Dumnezeu: Lectio Divina

prezentari speciale PPS: Smerenia,   Adventul, timp de reflectie

Persoanele care doresc sa urmeze cursurile Scolii Biblice Nazaret  sunt asteptate sa participe la conferintele noastre afisate lunar pe aceasta pagina.  Nu exista o limita  de studii sau de vârsta. Detalii pe pagina Organizarea Scolii.

Cursul de ebraica biblica începatori are loc în fiecare joi, de la 14.00-16.00 in sediul cladirii Institutului Teologic Romano-Catolic, str. Gen. Berthelot, nr. 19, et. 1, sala 11.

Nu exista o taxa de studiu pentru Scoala Biblica Nazaret. Persoanele care doresc pot oferi donatii in contul Scolii Biblice Nazaret: cont bancar Bancpost: RO91BPOS72700509064RON02   – numele contului: Mares Cristina

A doua Duminica din Advent

Luca 3,1-6

În anul al cincisprezecelea al domniei lui Tiberiu Cezar, pe când Pontiu Pilat era procuratorul Iudeii, Irod, tetrarh al Galileii, Filip, fratele sau, tetrarh al Itureii si al tinutului Trahonitidei, iar Lisanias, tetrarh al Abilenei, în zilele arhiereilor Anna si Caiafa, cuvântul lui Dumnezeu s-a îndreptat catre Ioan, fiul lui Zaharia, în pustiu. Acesta a venit în toata împrejurimea Iordanului, propovaduind botezul pocaintei spre iertarea pacatelor, dupa cum este scris în cartea profetului Isaia:”Glasul celui care striga în pustiu: Pregatiti calea Domnului, drepte faceti cararile lui. Orice vale se va umple, orice munte si orice deal se va pleca; caile strâmbe se vor face netede. Toata faptura va vedea mântuirea lui Dumnezeu”.

Comentariul textului biblic:

Sectiunea din care face parte fragmentul evanghelic propus noua spre meditare în aceasta a doua duminica din Advent este una extrem de importanta a evangheliei sfântului Luca, 3,1-20. Într-adevar, aceasta sectiune îl are drept protagonist pe Ioan Botezatorul care face ultimele pregatiri ale timpului mântuirii, timp caruia, însa, el nu îi apartine. Asadar, într-un moment precis al istoriei lumii, în Palestina (3,1-2), încep pregatirile imediate ale mântuirii prin activitatea lui Ioan.

Surprinzatoare este, la începutul acestei sectiuni, enumerarea figurilor mai importante ale vietii politice si religioase ale acelui moment (împaratul roman, Tiberiu, guvernatorul Pontiu Pilat, tetrarhii diferitelor provincii ale Israelului si marii preoti de la Ierusalim, Anna si Caiafa). O astfel de situare cronologica a începutului activitatii sfântului Ioan Botezatorul are drept scop sublinierea unui aspect important al istoriei mântuirii: ea se desfasoara în spatiul si printre evenimentele acestei lumi, fara ca sa se identifice cu ceea ce noi am numi astazi evenimentele mondiale.

Sfântul Ioan Botezatorul raspunde la chemarea lui Dumnezeu. El se supune vointei divine de a proclama un botez al pocaintei spre iertarea pacatelor. Acest botez care, în treacat fie spus, nu desemneaza niciodata botezul crestin, îl face pe om sa se întoarca spre Dumnezeu si sa-si marturiseasca pacatele. Numai o astfel de stare obtinuta prin pocainta, îi permite celui care a primit botezul lui Ioan sa vada mântuirea lui Dumnezeu.

Prin urmare sfântul Ioan Botezatorul nu este un mit! El si-a desfasurat activitatea într-un anumit moment al istoriei, indicat de sincronismul ce debuteaza în sectiunea 3,1-20 a evangheliei a treia. Prin intermediul lui, Vechiul Testament îl introduce si îl prezinta omenirii pe Cristos. În sfârsit, în calitatea lui de profet care a primit o misiune pentru toate timpurile, Ioan Botezatorul ne cere si noua, astazi, sa pregatim calea de mântuire a lui Dumnezeu prin pocainta, adica prin convertirea inimilor. 

pr. dr. Tarciziu-Hristofor Serban

Sa aprofundam:

„Pocainta este învoiala cu Dumnezeu pentru a doua viata.”  (Ioan Scararul)

„Da-mi, Doamne, o frica de care sa nu ma tem asa cum mi-ai dat o credinta de care sa nu ma pocaiesc.” (John Donne)

„Nu-ti osândi aproapele, caci tu îi cunosti pacatul, dar pocainta nu.” (Avva Dorotei)

„Asceza si pocainta sunt scari care ne urca acolo de unde am cazut.” (Efrem Sirul)

„Pocainta este corabia, frica e cârmaciul ei, iubirea e limanul dumnezeiesc.” (Isaac Sirul)

„Smerenia, care asaza lucrurile la scara lui Dumnezeu, este de asemenea scara care ne permite sa urcam la Dumnezeu.” (Vladimir Ghika)

„Înaintea Harului paseste smerenia.” (Isaac Sirul)

 

 

Posted in Uncategorized | Leave a comment